Proiectul de lege prin care și beneficiarii de credite Prima Casă urmează să fie eligibili pentru a beneficia de prevederile Legii privind darea în plată va trece tacit de Senat și va merge la dezbatere în Camera Deputaților. Inițiativa are avize negative de la BNR și de la Guvern, care ridică mai multe întrebări, cea mai importantă fiind ”cui i s-ar da în plată” un imobil luat cu garanția statului.
Plafonul garanțiilor care pot fi emise în cadrul programului "Noua Casă" ("Prima Casă") va fi anul acesta de 1,5 miliarde lei, prevede un proiect de hotărâre de guvern adoptat astăzi de către Guvern. Nivelul plafonului a fost anunțat anterior, fiind prevăzut și în strategia pentru 2017-2021 a programului "Prima Casă". Hotărârea de Guvern care stabilește plafonul este, însă, necesară pentru ca programul să fie operațional, iar băncile să poată acorda populației credite pentru locuințe.
Plafonul garanțiilor care pot fi emise în cadrul programului "Noua Casă" ("Prima Casă") va fi anul acesta de 1,5 miliarde lei, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern postat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Nivelul plafonului a fost anunțat anterior, fiind prevăzut și în strategia pentru 2017-2021 a programului "Prima Casă". Hotărârea de Guvern care stabilește plafonul este, însă, necesară pentru ca programul să fie funcțional, iar băncile să poată acorda populației credite pentru locuințe.
Fondul de garantare a creditelor încurajează băncile să aprobe amânări sau suspendări pe 1- 3 luni la plata ratelor în programul Prima Casă și pentru IMM, promițând că va extinde la rândul său garanțiile. Aceasta, până când măsuri mai ample de restructurare a creditelor de locuințe și de evitare a executărilor silite vor fi luate prin schimbarea legislației.
Programul Prima Casă va beneficia pentru anul 2020 de garanții de 2 miliarde de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern propus de Ministerul Finanțelor. Suma este cea prevăzută pentru anul 2020 în planul multianual adoptat în 2016 cu scopul de a face mai predictibil programul, acesta având un impact semnificativ în sectoare precum bancar sau imobiliar. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a criticat în trecut programul, iar recent a spus că "Prima Casă" și alte programe guvernamentale sunt evaluate pentru a le stabili eficiența. De asemenea, în Parlament este inițiat un proiect legislativ, "O familie, o casă", care ar urma să înlocuiască "Prima Casă".
Ce poate face un partid aflat la putere care a promis că va reduce ratele românilor cu măsuri ce întârzie să dea rezultate serioase? Dacă băncile refuză să furnizeze de bună-voie ”ieftinirea” dispusă politic, sunt mereu la îndemână, pentru a fi puși a treabă în îndeplinirea obiectivelor de campanie, banii celorlalți contribuabili. Acum, aceștia va trebui să plătească și o parte din dobânda celor cărora Guvernul le-a făcut promisiuni.
Primăvara acestui an a venit ca o continuare a diluării gradului de accesibilitate al locuințelor începută în 2018, pe fondul creșterii prețurilor și al salariilor erodate de inflație. Efectul de deteriorare va continua pe măsură ce dobânzile la creditele ipotecare continuă să se majoreze.
Guvernul a aprobat astăzi plafonul total de garantare aferent programului „Prima casă” în anul 2019, de 2 miliarde de lei, sumă prevăzută, de altfel, în strategia multianuală adoptată de Guvern în anul 2016. În ședința de astăzi nu au fost aduse modificări normelor programului, pentru a-l face mai "social", după cum a declarat recent ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Ministerul ar urmă să vină cu o astfel de propunere până la finele lunii februarie.
O adoptare de către Parlament a proiectului de lege pentru eliminarea exceptării creditelor ipotecare contractate prin programul Prima Casă de la posibilitatea de stingere prin darea în plată a imobilelor astfel achiziționate vadetermina băncile să se îndrepte împotriva statului pentru executarea garanției de 50% prevăzute de program, ceea ce va pune presiune pe finanțele publice, a transmis, la Profit Financial Forum, directorul general al BRD, Francois Bloch.
"Sfatul înțelepților" din structurile financiare din România, compus din instituții care au inițiat și dus până în pânzele albe programul cu garanții de stat Prima Casă, începe să aibă dubii din ce în ce mai accentuate. După ce BNR a susținut cu fervoare protejarea Prima Casă în timpul discuțiilor despre Darea în plată, acum începe să dea înapoi rapid. Prima Casă a căpătat o dimensiune sistemică, iar avansul de 5%, stimularea excesivă a cererii de locuințe și supraîndatorarea debitorilor reprezintă riscuri, se arată în raportul anual al CNSM.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a achitat anul trecut băncilor comerciale participante la programul guvernamental Prima Casă peste 10 milioane lei de la bugetul de stat, ca urmare a încetării plății ratelor lunare de către unele persoane fizice care au contractat împrumuturi ipotecare garantate de stat prin acest program, sumă cu 38% mai mare decât cea plătită în acest scop în 2016.
Contabilitatea e nemiloasă când ești falit. Dacă nu e măsluită. În Europa există, legal, o contabilitate dublă, dacă nu plătești, dar promiți să plătești cândva, atunci nu ești dator. De exact această prevedere vrea Guvernul să se folosească în programul de credite pentru dezvoltare personală, în condițiile în care #numaisuntbani. E un fel de Prima Casă pentru nevoi personale, dar fără activ suport și fără o evaluare temeinică a riscurilor. Situația din SUA ne-ar putea învăța ceva.
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri anunță lansarea Programului Prima Casă 2018, primind de la Ministerul Finanțelor acordul de distribuire pentru un plafon de 2 miliarde lei.
Guvernul a aprobat pentru anul în curs alocarea a 2 miliarde lei ca garanții în programul Prima Casă. Pentru anul trecut, Finanțele au avizat garanții de 2,67 miliarde lei. Simultan, va fi operată o reducere a marjei maxime de dobândă de la 2,5% la 2% nu doar pentru achiziția de locuințe, ci și pentru construcția de locuințe.
Guvernul va aloca anul viitor 2 miliarde lei pentru garanții acordate în programul Prima Casă. Pentru anul trecut, Finanțele au avizat garanții de 2,67 miliarde lei. Simultan, va fi operată o reducere a marjei maxime de dobândă de la 2,5% la 2%. În prezent, marja de 2% este aplicată doar pentru achiziția de locuințe, iar cea de 2,5% este la credite acordate pentru construcția de locuințe.
Programul Prima Casă a facilitat, începând din 2009, achiziția sau construcția a peste 200.000 de locuințe, mecanismul fiind chiar și la 8 ani de la lansare atractiv din cauza avansului foarte redus, de numai 5%. Doar 127 dintre locuințele finanțate prin Prima Casă au fost până în prezent vândute prin executare silită de către ANAF pentru recuperarea banilor plătiți de stat băncii în contul garanției și a altor sume rămase de plată, însă această situație s-ar putea schimba în contextul creșterii dobânzilor.
Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu susține că programul Prima Casă este în continuare foarte util, dar că trebuie întoarse unele modificări făcute recent, astfel încât cei cu venituri mari să nu mai poată accesa programul. Georgescu spune că îl va corecta pe Valentin Lazea în privința declarațiilor potrivit cărora programul a avut un rol social modest și continuarea acestuia ridică probleme.
Ministerul Finanțelor este pregătit să suplimenteze plafonul alocat pentru acordarea de credite prin programul Prima Casă, în contextul în care cererea puternică a epuizat deja alocările pentru multe dintre băncile care acordă astfel de împrumuturi. Suplimentarea pregătită de Finanțe ar crește deja plafonul din acest an peste cel din întreg anul 2016.
Banca Națională a României constată că piața imobiliară se încinge, că băncile preferă să crediteze populația, mai ales pentru achiziția de locuințe, în dauna sectorului productiv, că gradul de îndatorare e în creștere. Cu toate că Prima Casă domină creditul ipotecar și toate datele îl indică drept un perturbator al pieței, BNR nu face niciun comentariu asupra oportunității continuării programului “de criză”, chiar dacă românii iau acum mai multe case pe credit decât luau înainte de criză.
Banca Națională a României vede riscuri în scădere la adresa stabilității financiare față de primăvara anului trecut. Riscul modificărilor legislative care vizează sistemul bancar a fost retrogradat de la categoria sever la categoria mediu, după deciziile Curții Constituționale privind Legea dării în plată și cea a conversiei. BNR introduce însă, în premieră, după criză, riscul creșterii accelerate a prețurilor proprietăților imobiliare.
În anul cu cele mai mici dobânzi din istorie, numărul de cereri de plată de la bănci pentru creditele neperformante Prima Casă a crescut cu 41% față de 2015, la 767. Prima Casă a “duduit” și în acest an, cu peste 30.000 de garanții de stat acordate până în luna octombrie.
195.506 locuințe au cumpărat românii cu ajutorul garanțiilor de stat, mai mult decât întregul număr de locuințe din fiecare oraș al țării, cu excepția Bucureștiului. 60% din creditul ipotecar este prin programul Prima Casă, însă Guvernul vrea să crească plafonul de garantare.
Vicepreședintele Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați Delia Bratu spune că evaluatorii așteaptă independență față de bănci, însă încă în sistemul bancar se fac presiuni. Avocatul Bogdan Stoica spune că în contractele pentru evaluare băncile impun condiții suspensive de plată evaluatorilor care le pot afecta independența.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a achitat, anul trecut, peste 112 milioane lei de la bugetul de stat pentru acoperirea ratelor la bănci datorate de beneficiarii de credite garantate de Guvern, printre care se numără companii de stat și municipalități, dar și persoane fizice care au contractat împrumuturi ipotecare prin programul Prima Casă.